Să vedem, totuși, ce înseamnă Transparența și Buna Guvernare.

Portalul hn24.net vine în ajutorul cititorilor să înțeleagă mai bine principiile Bunei Guvernări și beneficiile acesteia

Începând cu luna ianuarie 2021, portalul hn24.net inaugurează un ciclu de materiale de informare și educare a cititorilor privind Transparența și Buna Guvernare, dar și despre implicarea autorităților și cetățenilor din orașul și raionul Hâncești în procesul bugetar și decizional.

Pentru început să aflăm ce cunosc locuitorii din regiune despre aceste noțiuni și semnificații, în sondajul realizat pe străzile urbei:

Maria Moraru:Scuze da nu prea înțeleg ce înseamnă aceasta”. Irina Belov:  “O mare parte din populație nici nu înțelege sensul afirmației “transparența în administrația publică”. De aia avem ce avem și suntem ce suntem acum la nivel național (domeniul economic, social etc.) Totul începe de la educație și sistemul de învățământ, iar aici avem mult de lucrat. Iată de ce se cer mari investiții, reforme în învățământ”. Cristian Solonaru:  “Dacă sincer, nu mă interesează”. Alexandru Pruteanu:  „Transparența este când lumea știe unde și pe ce se duc banii”. Mai mulți interlocutori, însă, au refuzat să răspundă, deoarece nu cunosc noțiunile respective.

Să vedem, totuși, ce înseamnă Transparența și Buna Guvernare.

Buna guvernare este modul de a guverna prin care se asigură atingerea obiectivelor cu respectarea principiilor  de transparență și răspundere, eficiență, legalitate și echitate, etică și integritate (Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010).

Transparența nu este un scop în sine, ci o condiție prealabilă pentru participarea cetățenilor și responsabilizarea autorităților.

Dar, iată care sunt nivelele de interacțiune dintre autoritatea publică și cetățenii.

Informarea și Consultarea:

  • administrația oferă publicului informații obiective care îi permit acestuia să înțeleagă problema, soluțiile alternative, beneficiile și riscurile.

  • publicul reacționează, din proprie inițiativă la invitația administrației, la propunerile  de soluții alternative și/sau decizii publice.

  •  reacția publicului este luată în considerație de către administrație în procesul de luare a deciziilor finale.

  • este o comunicare în dublu sens, administrația cerând și publicul oferind informații pe o problemă dată.

Participarea activă:

  • permite cetățenilor să devină parteneri în luarea deciziilor în politica publică.

  • administrația și publicul dezbat împreună probleme, identifică împreună sluții și probleme.

  • un dialog de pe poziții de colaborare între administrație și public.

Următorul pas pentru a înțelege aceste lucruri este Cadrul legal privind transparența decizională. Iată cele mai importante legi:

1.Constituția
2.
Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.
3.
Legea privind transparența în procesul decizional nr.239 13.11.2008
4.
HG nr.967 din 09.08. 2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.
5.
Legea privind administrația publică locală  nr.436 din 28.12.2006
6.
Hotărârea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet nr.188 din 03.04.2012. 

Potrivit expertei Asociației IDIS-Viitorul,   Diana Ranga-Enachi ,  la capitolul Transparență și Buna Guvernare, multe APL-uri înregistrează abateri serioase. În unele cazuri, APL-urile publică cu întârziere decizii și alte informații importante pentru comunitate, pe paginile lor web, iar în alte cazuri nici nu le publică.

Informații privind bugetele publice, care trebuie publicate în mod obligatoriu pe paginile web ale APL-urilor:

  1. Consultarea cetățenilor la stabilirea priorităților comunității pentru anul viitor care necesită să fie finanțate din bugetul local.

  2. Informarea Publicului despre inițierea elaborării proiectului de buget.

  3. Proiectul de Buget și materialele aferente

  4. Date privind organizarea consultărilor publice. (data, ora, locația)

  5. Rezultatele recomandărilor cetățenilor, asociațiilor, business-ului.

  6. Decizia privind aprobarea bugetului.

  7. Bugetul într-o manieră clară și pe înțeles accesibil publicului.

  8. Rectificările bugetare pe parcursul anului.

  9. Rapoartele privind executările bugetului.

Mai multe informații despre Transparența locală găsiți accesând acest link: http://localtransparency.viitorul.org/

În continuare vom explica ce înseamnă Transparența Bugetară.

Buget Local – totalitatea veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților administrației publice locale de toate nivelurile.
Mai simplu spus, ce venit au Primăria și Consiliul Raional, cât vor cheltui și pe ce. 
Pentru mai multe detalii vezi: Legea nr. 181 
Finanțe Publice și Responsabilități Bugetar Fiscale.

Care sunt etapele unui Proces Bugetar la Nivel Local.

  • Prognozarea și actualizarea principalilor indicatori socio-economici ai unității administrativ teritoriale.

  • Studiul notelor metodice privind particularitățile bugetar – fiscale pe anul următor.

  • Colectarea și estimarea propunerilor instituțiilor privind proiectul bugetului.

  • Fixarea limitelor de cheltuieli în corespundere cu veniturile prognozate.

  • Elaborarea proiectului de buget.

Ce înseamnă Bugetul Participativ și cât este el de important?

Bugetul participativ permite cetățenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localității lor. Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătățit în anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetățenii, asistați de administrația orașului, se întâlnesc la discuții publice locale sau tematice și cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetățenilor care să fie realizate de municipalitate. Mai multe detalii le găsiți pe https://bugetareparticipativa.viitorul.org/ialoveni/buget/

 Criterii de atribuire a unui contract de achiziții publice.

  1. Prețul scăzut

  2. Costul cel mai scăzut

  3. Cel mai bun raport, calitate-preț

  4. Cel mai bun raport, calitate-cost

După cum menționează experta  Diana Ranga-Enachi,  din păcate în marea majoritate a cazurilor, autoritățile recurg la criteriul cel mai scăzut preț, iar din această cauză se pierd oferte mult mai bune, chiar dacă sunt mai scumpe. Mai multe informații despre achizițiile publice găsiți accesând link-ul https://mtender.gov.md/

Instrumente de identificare a riscurilor de corupție în achiziții.

  1. Planificarea defectuoasă sau în interesele unei persoane,

  2. Manipularea necesității,

  3. Supraestimarea valorii,

  4. Nepublicarea anunțului de intenție,

  5. Nepublicarea Planului de achiziție pe pagina web,

  6. Divizarea achiziției,

  7. Documentația de atribuire nu este publicată,

  8. Scurgerea de informații către o anumită companie,

Ca și una din concluzii la informațiile expuse mai sus:  Administrația Publică Locală de nivel I-II trebuie să activeze transparent, să publice pe pagina web, toate deciziile, proiectele, concursurile de achiziții (anunțuri, rezultate etc.), iar dacă nu fac acest lucru înseamnă că sunt, de regulă, interese ascunse, iar societatea civilă, cetățenii, mass-media trebuie să monitorizeze și să elucideze aceste ilegalități, iar organele competente să aplice sancțiuni etc.

În materiale jurnalistice următoare, redacția portalului hn24.net va încerca să aprofundeze subiectele pe fiecare domeniu în parte, relatând despre acțiunile sau inacțiunile autorităților din Hâncești privind respectarea legislației în domeniul bunei guvernări, dar și cum sunt implicați cetățenii în procesul decizional, bugetar, care sunt beneficiile de pe urma activității aleșilor locali etc.

Autor: Andrei Culicov

Acest material este realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului “Responsabilitate și implicare civică pentru buna guvernare”, implementat de Asociația Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Drepturi Rezervate HN24

error: Contentul este Protejat !!