Șoldănești: Răpirea unei fete de 12 ani, înscenată

Cazul fetei de 12 ani dispărută, la Șoldănești. Răpirea minorei, înscenată de tatăl său și nașii de la Soroca, ca să-și convingă soția să revină acasă

 

Recent, o presupusă răpire a unei minore de 12 ani din raionul Șoldănești a șocat opinia publică, dar anchetele ulterioare au dezvăluit o poveste cu totul neașteptată. Potrivit informațiilor apărute pe blogul lui Eugen Luchianiuc și confirmate de surse apropiate anchetei, acest incident a fost o înscenare elaborată de tatăl fetei în colaborare cu nașii acesteia, pentru a o convinge pe mama fetei să se întoarcă acasă de la muncă în străinătate.

 

Conform detaliilor oferite de Luchianiuc, minora și tatăl acesteia au orchestrat întreaga situație pentru a crea impresia că fata a fost răpită în plină stradă. Fetița era cazată la nașii din Soroca, care, la rândul lor, au fost implicați în regia acestei înscenări. După ce fata a fost ascunsă la Soroca, tatăl a contactat-o pe soția sa, informând-o că „mafia” ar fi răpit-o pe fiica lor, iar mai apoi a sunat la poliție pentru a raporta răpirea.

 

Această farsa a generat un număr impresionant de resurse din partea autorităților, care au investit multă muncă pentru a căuta și localiza fata. Bloggerul Luchianiuc își exprimă revolta față de astfel de comportamente, întrebându-se cine va răspunde pentru eforturile depuse de polițiști, care au fost mobilizați inutil pentru a soluționa o situație fabricată.

 

În plus, Luchianiuc își pune întrebări serioase cu privire la imunitatea celor care își permit astfel de jocuri periculoase, atrăgând atenția asupra faptului că în Moldova amenzile sunt prea blânde și nu se aplică sancțiuni corespunzătoare pentru faptele care pun în pericol siguranța publică. În acest context, el face o paralelă cu comportamentele iresponsabile ale unor persoane din sfera politică, precum Doina Gherman, care, pentru a-și menține o imagine superficială, nu ezită să încalce norme de conduită, fiind dispusă să plătească amenzi.

 

Astfel, cazul răpirii false ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea și sancționarea celor care recurg la astfel de strategii distructive. În opinia autorului, legea ar trebui să fie mult mai severă cu cei care folosesc abuziv resursele autorităților pentru scopuri personale, indiferent de statutul social sau politic al acestora.