Arderea resturilor vegetale – duce la degradarea sănătăţii

Frunzele – parte a naturii ! În natură nimic nu e întâmplător – inclusiv și frunzele căzute, care au mai multe funcții: oferă adăpost de iarnă pentru insecte și

animale – buburuze, arici;
sporesc capacitatea solului de a reține apa; protejează solul (și rădăcinile) de înghețuri  și secetă; hrănesc și adăpostesc fauna microbiană; sunt o sursă de nutrienți
importanți.



Fără frunze circuitul natural
se dezechilibrează și apar probleme de la scăderea populației faunei benefice până la pierderea fertilității solului, eroziune și secetă.

Făceți o movilă de cel puțin 1 m3. Adăugați deșeuri alimentare, gunoi de grajd sau alte surse de azot. Amestecați periodic, umeziți sau  acoperiți după necesitate, menținând  temperatura compostului de 55-65oC. Frunzele pot deveni un îngrășământ prețios în doar 1-3 luni, adăugându-le într-un compost fierbinte. Acesta se face mai rapid decât unul obișnuit și distruge dăunătorii, agenții patogeni și semințele:

Ce faceți cu frunzele?

Le adăugați la compost

În final, obțineți un fel de turbă autohtonă – un ameliorator de sol ce îl afânează, îi ajută să rețină umezeala și atrage organismele

benefice.
Trebuie să fie mereu umedă Durează până la 2 ani ”Mucegaiul de f runze” e un compost prelucrat de ciuperci.

Nu trebuie să adăugați alte materiale.
Pur și simplu lăsați movila să se descompună.

Ce faceți cu frunzele? Le puneți direct în grădină

Frunzele pot f i folosite ca
”mulci„ o plapumă naturală pentru sol, care: împiedică creșterea buruienilor; păstrează umiditatea; menține solul afânat, previne eroziunea; hrănește viața din sol și, astfel, plantele; servește drept o sursă de sodiu, potasiu  și alți nutrienți importanți;

ocrotește
rădăcinile de supraîncălzire  sau îngheț; previne stropirea cu noroi a legumelor sau pomușoarelor.

Ce faceți cu frunzele?

Le puneți:
în jurul florilor și culturilor perene, pentru a le ajuta să ierneze; deasupra rădăcinoaselor – sfecla, ridichea, morcovul se vor păstra proaspete în sol; deasupra culturilor plantate de cu toamna – usturoi, ceapă, ridiche, etc. – în așa mod ele n-o să răsară prea devreme; peste păturile goale – solul va fi mai bogat și afânat; în jurul răsadurilor pentru a le proteja de buruieni.

Ce faceți cu frunzele? Le folosiți la protejarea plantelor pe timp de iarnă:

1) la îngrijirea pomilor – mai


ales a celor nou-plantați;


2) la pregătirea


arbuștilor, ierburilor


aromatice și altor


plante pentru sezonul


rece.



Așa pot ierna
: trandafirul; rozmarinul; vița de vie. Frunzele trebuie să fie uscate și preferabil fără boli.

Odată cu ridicarea
temperaturilor descoperiți plantele.

Mituri despre frunze

Mitul 1. Frunzele de nuc sunt dăunătoare –
nu pot fi lăsate pe sol sau compostate.

Frunzele de nuc conțin
juglonă – o toxină care se

spune că inhibă creș terea
altor plante. Cele mai sensibile în acest sens ar fi roșiile, cartofii,

ardeii, vânăta, etc.
Dar majoritatea plantelor cresc lângă nuci fără probleme (dacă nu-s prea umbrite).

În același timp, frunzele de nuc:
conțin multe minerale și uleiuri esențiale;

sunt multe
-> mult îngrășământ.

Ce faceți cu ele?
1) Le lăsați sub copac sau, dacă

sunt prea multe – împrăștiați-le.
În ajutor ne vin viermii și  bacteriile din sol, care au o ”superputere” de a consuma toxine;

2) Le puneți în
compost fierbinte, neutralizând astfel juglona.

Mituri despre frunze

Mitul 3. În frunze se păstrează boli și
dăunători, de aceea ele trebuie distruse. De fapt, insectele și microorganismele nedorite sunt prezente nu doar pe frunze, dar și în scoarță, și în sol. Deci, distrugându-le, doar pierdeți materia organică.

Cel mai bine e să faceți compost fierbinte –
atunci toți dăunătorii din frunze la sigur vor fi nimiciți.

Mitul 2. Frunzele absorb murdăria din aer
și astfel otrăvesc solul. Frunzele colectează substanțe toxice din

aer.
Cea mai bună metodă de a le neutraliza este să le lăsați în natură (râmele se vor ”ocupa” de toxine) sau compostați-le.

Ca evitați posibilele riscuri, folosiți
compos tul produs din frunzele ”suspecte” la alte plante decât cele comestibile.

Dăunați bugetului dvs. Sancțiuni pentru arderea frunzelor și deșeurilor menajere*:

persoanele fizice
amendă de la 600 până la 1200 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunităţii până la 60 de ore; persoanele juridiceamendă de la 4500 până la 9000 de lei.*Codul Contravenţional al Rep. MD, art. 154.

Ocupă mult loc la gunoiște.Deseori sunt arse. Emană gaze de seră. Iar ca urmare, solul devine mai sarac în nutrienți și apare necesitatea compensării artificiale a acestora.

One thought on “Arderea resturilor vegetale – duce la degradarea sănătăţii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Drepturi Rezervate HN24

error: Contentul este Protejat !!